Sunt un păcătos!

SUNT UN PĂCĂTOS, PĂRINTE !!!


I. Minulescu


La părintele Vintilă
Vine-Arvinte, cam sfios
Şi se roagă: - Fie-ţi milă
De un suflet păcătos!

Chiar în săptămâna mare
Când tot omul e smerit
Şi posteşte cu-ndurare,
Uite, am păcătuit !

- Ai furat ? întreabă popa
- Nu prea sfinte! Fără vrere
M-am dat răului şi hopa
În gradină c'o muiere !

- Vai de mine, vai de mine...
Greu păcat ai săvârşit...
Însă dacă-mi spui cu cine,
Poate vei fi mântuit.

- Nu pot, a răspuns Arvinte
Să-mi fac chinul şi mai greu
Nu pot s-o divulg Părinte
Că mă bate Dumnezeu !

......Era'naltă si frumoasă,
Părul blond şi ochi de jar,
Gura dulce, voluptoasă,
Dinţii de mărgăritar...

- Nu cumva ai fost cu Tanţi
Din Smârdan, de peste drum ?
- Nu pot s-o divulg că Domnul
Mă trăzneşte chiar acum !

......Şi-avea flori la cingătoare,
Trup de crin îmbobocit,
Mijlocel de fată mare,
Numai bună de iubit...

- Poate-ai fost cu Miţa Creaţa
Cea uşoară ca un fulg ?
- Cere-mi tot, ba chiar si viaţa,
Însă nu pot s-o divulg !

.......Durdulie, 'mbujorată,
Numai cântec, numai joc,
Când te-a strâns în braţe-odată,
Ai simţit în vine foc !

- Măi Arvinte-ai fost cu Leana
Care şade pe Neptun ?
- Oh! Degeaba-mi zgândări rana,
Fiindcă tot nu pot să spun !

........O comoară tăinuită,
Fruct în dragoste scăldat,
Toată plină de ispită,
Toată plină de păcat!

- Bine, du-te, meditează,
Şi vii mâine mai dispus,
Domnul să te aibe-n pază!
- Sărut dreapta ! Şi s-a dus.

Ajungând în colţ, ca vântu'
S-a-ntâlnit cu Calistrat
Care-ntreabă: -Ei, Prea Sfântul
De păcat te-a dezlegat ?

- Încă nu! răspunse Arvinte
Foarte vesel şi vioi,
Dar aflai de la Părinte
Încă trei adrese noi !